Dacă dragostea,
din pieptul tău
lin șopteste
fericire eternă
tainic,mohnește
cu văpaia luni
nu cerșește iubire
ci dăruiește
gingășie cu har
atunci
cel mai frumos,
dar pe lume
grai da aur,
adus de tine.
Nu trebuie,
multe vorbe
ajung mărgele
colorate
de pe gâtul tău albă
ce pe fir de aur sunt
inșirate .
Noi in intelegem rostul
si un sglas dulce
strigă in cer indurare
catre vise
dar răspunsul
e in tine
așteptând dezlegare
de la mine. { Vilhelem Margareta}
