Fericirea e mai multa
dimineata ,cand e roua,
sclipesc mici ,si argintii
boabe mandre, pe campii,
dorul nostru e mai mare,
vedem mult mai clar in zare ,
vedem departe ,mult de casa
vedem mult in a noastra ceata.
.
Dezvelim o amintire ,ce
ne pune pe gandire,
dezvelim dragostea mare,
catre Cer si tot ce are,
Soarele ,ce da caldura, .si
ne inveleste, in a ei patura,
pasim mandrii ,pe iarba uda ,
ce e al nostru; si va ramane.
si in visul nostru colorate,
se iveste o mirare ,care,
e curata si albastra ca
Cerul in dimineti cu Soare
ne indeamna la alte
vise, mai ciudate, care
e un buchet de fericire,
uitam gandurile negre,
si pasim pe iarba verde
cu mandrie si voiosie,
ca e al nostru ,si e bine [W.B.].
.
